luni, 10 aprilie 2017

Corectare


Tehnoredactarea

stazi m-am gandit sa scriu 5 reguli esentiale generale de tehnoredactarea computerizata, pe care,  poate, va intereseaza. Am sa ma documentez de pe internet si am sa postez aici sursa de unde am luat toate aceste informati.
Regula 1Pe toată durata tehnoredactării trebuie să fie activată opţiunea ¶ (pi). Această opţiune este afişată de Microsoft Word în mod implicit în bara de unelte (uneori este pliată sub semnul unei săgeţi cu vârful în jos, aflată tot în bara de unelte), în partea de sus a ferestrei Word. Explicaţie: această opţiune ne ajută să vedem, sub forma unor simboluri convenţionale, elementele speciale de tehnoredactare, care, în mod normal, nu apar la tipărire (spaţiu, tab, enter, page break, column break, şi alte câteva).
Neactivarea acestei opţiuni implică surprize neplăcute la formatarea de text, paragraf, etc, deoarece pot apare (şi apar aproape sigur) elemente speciale nedorite (şi neobservate), rătăcite prin document.
Regula 2Este total contraindicată spaţierea folosind repetat tasta Space (spaţiu). Explicaţie: majoritatea începătorilor sunt tentaţi să folosească prima soluţie, pe care o descoperă singuri, dar şi cea mai proastă, aceea de a face aliniate, sau alte spaţieri, folosind tasta Space. După o muncă titanică, a începătorului”, pentru tehnoredactarea unui document voluminos, se face simţită necesitatea reconfigurării documentului (formatul documentului, formatul textului, formatul paragrafelor sau chiar formatul figurilor sau al tabelelor), lucru care duce la dezordonarea totală a întregului document. Deci, începătorul nostru o ia de la capăt, o dată, şi încă o dată, şi tot aşa, până când îi trece prin cap să renunţe sau să se mulţumească cu o variantă de compromis.
Regula 3Pentru Introducerea în text a formulelor de orice formă, a notaţiilor cu indici de orice fel se recomandă folosirea editorului de ecuaţii. Editorul de ecuaţii este un modul opţional al mediului Microsoft Word care trebuie instalat în mod explicit (nu se instalează în mod default) la instalarea programului Word. Dacă editorul de ecuaţii a fost instalat, atunci el poate fi găsit în meniu la
Insert->Object->Create naw->Object type->Microsoft Equation 3.0->OK.
Explicaţie: Scrierea formulelor sau a notaţiilor folosind text simplu poate duce la eronarea acestora când se face formatarea ulterioară a textului. Deoarece nu se poate spune niciodată cu siguranţă că nu va mai fi necesară o reformatare a textului se recomandă folosirea editorului de ecuaţii, care este imun la formatarea de text.
Regula 4: Pentru aranjarea în pagină a figurilor şi a formulelor multiple, împreună cu referinţele acestora, se recomandă plasarea acestora în tabele fictive. Un tabel pate fi introdus cu uşurinţă, folosind iconiţa Insert Table din bara de unelte. Tabelul cu linii vizibile poate fi transformat în tabel cu linii invizibile (doar la tipărire, în document se vor vedea cu linii gri) cu ajutorul iconiţei No Border din bara de unelte. Explicaţie:Formulele şi figurile sunt elemente care necesită ancorare. Ancorarea este un proces de fixare flexibilă pe care îl face automat mediul Microsoft Word, fără ca utilizatorul să aibă un control deplin asupra acestui proces. Pentru a evita dispariţia miraculoasă a unor formule sau figuri, din locurile unde ar fi trebuit să fie, se recomandă plasarea acestora în tabele fictive. Nerespectarea acestei reguli poate duce la dispariţii miraculoase sau la modificarea necontrolată a poziţiilor unor formule sau figuri, în faza de aranjare în pagină a documentului.

marți, 4 aprilie 2017

Functia de informare

Acestă funcţie se referă la nevoia indivizilor şi grupurilor de a controla mediul înconjurator. Pe baza informaţiilor pe care le primesc prin mass-media, oamenii evaluează importanţa evenimentelor, anticipează anumite tendinte ale vieţii economice, sociale sau politice şi iau, în cunoştinţa de cauză anumite decizii.
Informaţiile generale. Pentru a răspunde nevoii indivizilor de a supraveghea lumea înconjurătoare, o informaţie nu trebuie să aibă o utilitate imediată. De exemplu datele privind viaţa politică acumulează elemente pentru o alegere pe care noi trebuie să o facem o dată la un anumit număr de ani.
Între noi şi lume se insinuează treptat un mediator, o instituţie, care selectează informaţia, o ambalează în forme accesibile şi o difuzează, facilitând accesul nostru la realitate. Ceea ce înseamnă, că un număr tot mai mare de oameni, grupuri şi chiar colectivităţi enorme depind de mass-media pentru a stăpâni, înţelege şi judeca lumea înconjuratoare.
Informaţiile instrumentale. Acestea se referă la datele despre programele cinematografelor, şi teatrelor, la transportul urban, la starea vremii, la noutaţile din magazine, etc.
Aceste rubrici ale ziarelor, privite în mod obişnuit cu dispreţ de către ziarişti, constituie o prioritate de interes pentru public. Datorită acestor ştiri, oamenii dobândesc instrumentele informaţionale prin care controlează mediul imediat şi pe baza cărora işi organizează viaţa de zi cu zi. Acest tip de informaţii sunt numite “instrumentale” sau “de serviciu”.
Informaţia de prevenire. Mesajele presei nu prezintă numai ceea ce s-a petrecut deja, ci şi ceea ce s-ar putea întâmpla.
O mare parte din informaţiile difuzate de presă sunt, în mod explicit, axate pe funcţia de prevenire. Dintre acestea putem aminti: date referitoare la starea vremii, prognozele economico-financiare, informaţii vizând prevenirea unor boli, a unor incendii, accidente rutiere, noi reglementări sau proceduri legale, etc.
De asemenea mass-media  oferă informaţii care au ca scop pregătirea publicului pentru confruntarea cu o serie de evenimente neasteptate şi nedorite: catastrofe naturale, accidente, crize.
De multe ori datele furnizate de presă nu sunt luate în serios sau sunt minimalizate. În alte cazuri aceste informaţii produc o reacţie opusă celei scontate: ele sunt exagerate, deformate.
Funcţia de interpretare
O stire nu este doar o sumă de informaţii, ea este o viziune, cultural determinată, asupra unor informaţii.
Textele jurnalistice oferă atat datele concrete, cât şi intelesul ce poate fi atribuit evenimentelor sau stărilor prezentate.
Prima şi cea mai importantă formă de interpretare constă în chiar decizia de a face publică o anumită informaţie. Astfel în fiecare zi un grup restrâns de oameni selectează un număr limitat de ştiri şi stabilesc astfel o ierarhie a evenimentelor, plasându-le în partea superioară a paginilor sau în partea iniţială a programelor de ştiri din radio şi televiziune. Acest act implicând o profundă responsabilitate socială. Oamenii simt nevoia ca lumea care îi înconjoară să le fie prezentată în mod ordonat şi coerent, pentru a putea lua mai uşor deciziile inerente existenţei de zi cu zi.
Dacă selectarea şi ierarhizarea informaţiei reprezintă forme directe şi implicite de interpretare, punerea în context şi comentarea ştirilor constituie forme directe, asumate, de semnificare a evenimentelor.
Presa modernă s-a constituit pe baza unei convenţii: separarea prezentării evenimentelor de opiniile personale. Respectarea cu stricteţe a acestei reguli caracterizează în deosebi jurnalismul american şi englez. În schimb o veche tradiţie a jurnalismului „european” consideră că faptele pot fi insoţite de opinii şi comentarii care implică personalitatea jurnalistului, cu condiţia ca acesta să nu distorsioneze prezentarea întâmplărilor prin formulări subiective sau rău intenţionate.

luni, 3 aprilie 2017

Legatorie

O legatorie este un attelier sau o sectie dintr o irteprindere in care se cartoneaza sau se broseaza carti, reviste etc.
Ocupatia de legator  cuprinde toate activitatile si procedeurile  necesare pentru executarea lucrarilor de asamblare mecaninica, manuala si speciala a tipariturilor, documentelor in vederea obtinerii unui unitar. Cele mai apropiate legatorii sunt Orionis si Eleron